Cu aceeași durere și tristețe în suflet amintesc că se împlinesc 6 ani, pe 26 august 2022, de la despărțirea de dragul meu tătic…
COSTACHE GRĂDINARIU
(09.03.1946-26.08.2016)
Dumnezeu să îți dăruiască odihnă veșnică!
Îți vom păstra pentru totdeauna AMINTIREA VIE, TĂTICULE!
„Trec anii TATĂ, iar TU ne ocolești
Rar vii în vise și puțin cu noi vorbești
Poate așa e legea acolo, unde stai
Și TU știi, că îți este bine acolo în RAI.
Îmi arde inima de dor,
Și-n fiecare zi și seară
Din mii de gânduri ce adun,
Tot te aștept să vii pe la noi, iară…
Of soartă, soartă blestemată,
Tare greu trec anii și eu sunt fără TATĂ.
Nu pot să mă împac cu gândul
Că atunci, i-a venit și lui rândul.
Iar focul ce mă arde-n piept
Nici o lacrimă nu-l stinge.
Chiar dacă timpul a trecut,
Inima mea tot plânge.
Astăzi, eu te iubesc la fel de mult
Chiar dacă nu mai ești cu mine,
Și oricât pare de mult (6 ani)
În suflet păstrez toate amintirile cu tine.
Încă mi-e greu, și veșnic o să-mi fie,
Să știu că toate clipele cu noi s-au dus,
Indiferent de cât de dor îmi e de tine,
Știu TĂTICULE că mă iubești și mă susții de-acolo de sus.
Mi-aș fi dorit să te revăd o clipă,
Indiferent ce preț aș fi plătit,
Dar viața nu vrea să-mi permită,
Vizite-n RAI, indiferent de cât de mult eu te-am iubit.
Doamne ce durere mare!
Azi, iar aprind o lumânare
Și te rog Doamne ceva,
Să ai grijă și să-l ții mereu în Dreapta Ta!
Trec anii TATĂ, eu încă mai aștept
Să vii pe la noi și să mă strângi la piept.
Poate acolo, la alții, totul e diferit
Dar pentru noi trăiești,
Da, TU nu ai murit…”
Familia fiului tău, Marius Costel Grădinariu