Acum când copacii trăiesc drama desfrunzirii, pentru noi suferința s-a adâncit, pentru omul cu suflet de aur
SANDU TELETIN
m.m.cl.I, care a petrecut șase luni din pedeapsa cea mai lungă – veșnicia. Ce triste lacrimi ai lăsat, o casă încremenită în tăcere, suflete rănite și o tristă și amară singurătate. Ce mult ți-ar fi plăcut azurul acestei toamne, dar…„Ce tristă este dimineața, Acum când plânge o toamnă nouă, Când cade din copac viața, Și frunze galbene mă plouă”. O rugăciune, o lacrimă și o floare. Rodica – soție, copiii și nepoții Pomenirea sâmbătă 4 noiembrie 2017 – Frumușelu